Take a photo of a barcode or cover
ancaciochina's Reviews (992)
Aceasta carte m-a pus in mare dificultate. Am facut pauze (destul de lungi) in care am citit altceva. Practic, e o pastila greu de inghitit. Si motivul pentru care mi s-a parut atat de greu de inghitit e ca pare perfect posibila.
Povestea e destul de simpla. Ii avem pe Jack si Grace, un cuplu relativ proaspat casatorit, care pare perfect. Jack e un avocat de succes care nu a pierdut nici un caz pana acum si care apara femei abuzate. Grace este sotia lui casnica perfecta, care gateste feluri minunate, picteaza si are grija de casa lor perfecta. Sunt mereu impreuna si niciodata nu se cearta si nu par suparati. Cel putin in public. In realitate, lucrurile difera. Jack este un psihopat care o terorizeaza pe Grace si o izoleaza de toti cei care ar putea sa o ajute. Iar Grace este disperata, deoarece orice ar face pare nebuna, nimeni nu crede ca sotul perfect i-ar face rau.
Tabloul este completat de Millie, sora lui Grace, care are sindrom Down si este foarte apropiata de Grace. Millie locuieste momentan intr-o scoala speciala, cu internat si are un rol mult mai important decat pare initial.
Actiunea mi s-a parut credibila, din pacate. Tocmai asta a facut lectura extrem de inconformatbila uneori. Sunt constienta ca traiesc intr-o lume in care violenta asupra femeilor este extrem de des intalnita si intr-o tara in care este, de foarte multe ori chiar, normalizata. In special cand eram mica si nu intelegeam prea multe, atunci cand auzeam de astfel de abuzuri ma gandeam: da de ce sta, eu n-as sta, eu as depune plangere etc. Cartea asta m-a socat, pentru ca nu stiam ce as face intr-o asemenea situatie. Ce faci cand nu te crede nimeni, cand nu ai ocazii (sau cele pe care le ai nu sunt evidente pe moment), cand esti absolut singur. Mi-a fost usor sa gasesc solutii si moduri de a lupta cu abuzul evident, m-am blocat la cel ascuns. M-am blocat la faptul ca pe victime nu le crede nimeni, in special cand agresorul este perceput ca fiind „un tip bun”. M-a facut sa ma intreb daca ma uit suficient de atent in jurul meu si daca intotdeauna imi pun intrebarile potrivite.
Personajele au fost realist creionate, desi perspectiva este a lui Grace aflii cate ceva despre majoritatea celor cu care intra in contact. Millie a fost cea mai interesanta si a produs cele mai mari surprize – sa nu subestimezi niciodata un personaj in baza prejudecatilor pe care societatea le are. Pana si Jack a fost construit astfel incat nici una din caracteristicile lui nu pareau in afara personajului.
Cartea a avut cateva scapari, lucruri care nu s-au legat perfect, dar e vorba de lucruri marunte. Merita cu siguranta 5 stele, in special pentru ca te face sa te gandesti si poate sa iti imaginezi cum ar fi sa nu te creada nimeni.
Povestea e destul de simpla. Ii avem pe Jack si Grace, un cuplu relativ proaspat casatorit, care pare perfect. Jack e un avocat de succes care nu a pierdut nici un caz pana acum si care apara femei abuzate. Grace este sotia lui casnica perfecta, care gateste feluri minunate, picteaza si are grija de casa lor perfecta. Sunt mereu impreuna si niciodata nu se cearta si nu par suparati. Cel putin in public. In realitate, lucrurile difera. Jack este un psihopat care o terorizeaza pe Grace si o izoleaza de toti cei care ar putea sa o ajute. Iar Grace este disperata, deoarece orice ar face pare nebuna, nimeni nu crede ca sotul perfect i-ar face rau.
Tabloul este completat de Millie, sora lui Grace, care are sindrom Down si este foarte apropiata de Grace. Millie locuieste momentan intr-o scoala speciala, cu internat si are un rol mult mai important decat pare initial.
Actiunea mi s-a parut credibila, din pacate. Tocmai asta a facut lectura extrem de inconformatbila uneori. Sunt constienta ca traiesc intr-o lume in care violenta asupra femeilor este extrem de des intalnita si intr-o tara in care este, de foarte multe ori chiar, normalizata. In special cand eram mica si nu intelegeam prea multe, atunci cand auzeam de astfel de abuzuri ma gandeam: da de ce sta, eu n-as sta, eu as depune plangere etc. Cartea asta m-a socat, pentru ca nu stiam ce as face intr-o asemenea situatie. Ce faci cand nu te crede nimeni, cand nu ai ocazii (sau cele pe care le ai nu sunt evidente pe moment), cand esti absolut singur. Mi-a fost usor sa gasesc solutii si moduri de a lupta cu abuzul evident, m-am blocat la cel ascuns. M-am blocat la faptul ca pe victime nu le crede nimeni, in special cand agresorul este perceput ca fiind „un tip bun”. M-a facut sa ma intreb daca ma uit suficient de atent in jurul meu si daca intotdeauna imi pun intrebarile potrivite.
Personajele au fost realist creionate, desi perspectiva este a lui Grace aflii cate ceva despre majoritatea celor cu care intra in contact. Millie a fost cea mai interesanta si a produs cele mai mari surprize – sa nu subestimezi niciodata un personaj in baza prejudecatilor pe care societatea le are. Pana si Jack a fost construit astfel incat nici una din caracteristicile lui nu pareau in afara personajului.
Cartea a avut cateva scapari, lucruri care nu s-au legat perfect, dar e vorba de lucruri marunte. Merita cu siguranta 5 stele, in special pentru ca te face sa te gandesti si poate sa iti imaginezi cum ar fi sa nu te creada nimeni.
dark
emotional
mysterious
tense
fast-paced
Strong character development:
Yes
Loveable characters:
No
Diverse cast of characters:
No
Flaws of characters a main focus:
Yes
Mi-a placut la nebunie Locuri intunecate, cred ca este cea mai buna carte din ce am citit de Gillian Flynn pana acum. Editia asta nu a fost cea mai buna (desi are mai putine probleme decat alte carti de la aceiasi editura), dar e vina mea, aveam deja experienta cand am cumparat-o.
Povestea este, in teorie, simpla. O avem pe Libby, singura supravietuitare a unui masacru in care au fost ucise mama si surorile ei. Iar criminalul este fratelei ei, Ben, aparent satanist, care a fost condamnat la inchisoare pe viata si cu ajutorul marturiei lui Libby, depusa cand avea 7 ani.
Acum aceasta are 30 de ani si o mare problema: ramane fara bani. Asa ca accepta oferta unui club de detectivi amantori de a participa (contra cost) la una din intalnirile lor. In cadrul acesteia incepe sa se indoiasca de vinovatia lui Ben si, initial pentru bani iar apoi pentru ca trebuie sa stie, incepe sa investigheze ce s-a intamplat in noaptea in care familia ei a fost ucisa.
Libby mi s-a parut un personaj genial, construit absolut minunat. Este depresiva, are o oarecare tendinta spre cleptomanie si ceva anxietate. II este greu sa relationeze cu oamenii si se considera o finta rea. Pentru a opri suferinta face tot ce poate sa inchida amintirile si sta departe de tot ce ii poate declansa acele amintiri, pe care le numeste "locuri intunecate". Libby se blameaza pentru multe in mod direct si in mod indirect pentru faptul ca a supravietuit.
In carte mai apar doua perspective, Ben si Patty (mama lui Libby), ambele din trecut, din ziua crimei. Patty, mama a 4 copii din care unul adolescent, cu o casnicie esuata si propietara unei ferme in prag de confiscare, are si ea o forma de depresie. Este apatica, ii este greu sa faca fata tuturor problemelor si ii este greu sa comunice cu copiii. Incearca sa evite conflictul si confruntarile si nu isi doreste decat sa doarma. Si ea se invinovateste intens pentru toate problemele pe care le are, pentru ca nu isi poate creste copiii asa cum si-ar dori si pentru ca nu a reusit sa pastreze ferma parintilor ei pe linia de plutire.
Ben pe de alta parte este un adolescent de 15 ani, crescut fara tata, care se simte nedreptatit si atacat din aceasta cauza. Isi invinovateste parintii (in special mama) pentru situatia in care se afla si face tot ce poate ca sa se integreze, ca sa aiba prieteni si o viata cat mai apropiata de ce considera a fi normal. Din cauza situatiei familiei sale, Ben se simte marginalizat, ridiculizat si neinteles. Nu reuseste sa comunice cu mama sa, nu simte ca prietenii sai il inteleg si vrea sa isi gaseasca libertatea. Ii place muzica rock si i se pare interesant conceptul de satanism. Ben incearca sa gaseasca un mod de a trai viata pe care si-o doreste, de a fi fericit.
Actiunea este antrenanta, dar nu este atat de importanta incat sa nu poti observa personajele. In trecut totul se intampla pe parcursul unei zile, ziua care a precedat crimele. In prezent este vorba de cateva luni, timp in care Libby se acomodeaza cu noua situatie, are caderi si urcusuri, se indoieste de ea si de ceilalti.
Ce mi-a placut cu adevarat a fost felul in care autoarea a ilustrat problemele pe care le infrunta o persoana saraca, care este exclusa si care nu isi poate gasi locul in societate, fie ca este adult, fie ca este copil. Patty se simte judecata pentru ca ferma se afla in pragul falimentului si pentru ca nu le poate da copiilor ei nici macar strictul necesar, petru ca are nevoie constant de ajutor pentru a-si tine familia la limita supravietuirii. Ben se simte exclus si ignorat pentru ca este sarac si nu-si permite nici macar minimul pe care si-l permit ceilalti. Se simte nedreptatit deoarece lipsa banilor il opresc sa aiba ceea ce isi doreste. Oamenii saraci sunt tinte usoare pentru ca puterea lor de a se apara este redusa din cauza lipsei resurselor. Si te intrebi cate asemenea cazuri exista in realitate si cate vieti au luat o turnura proasta din cauza faptului ca, de cele mai multe ori, saracii nu au aceleasi oportunitati ca ceilalti.
Cartea este interesanta din punct de vedere al actiunii, dar geniala din punct de vedere al personajelor, a felului in care sunt construite acestea. Poate ca face multe referiri la un mister si la o crima, dar este, de fapt, despre personaje care ajung sa scape din locuri intunecate.
Povestea este, in teorie, simpla. O avem pe Libby, singura supravietuitare a unui masacru in care au fost ucise mama si surorile ei. Iar criminalul este fratelei ei, Ben, aparent satanist, care a fost condamnat la inchisoare pe viata si cu ajutorul marturiei lui Libby, depusa cand avea 7 ani.
Acum aceasta are 30 de ani si o mare problema: ramane fara bani. Asa ca accepta oferta unui club de detectivi amantori de a participa (contra cost) la una din intalnirile lor. In cadrul acesteia incepe sa se indoiasca de vinovatia lui Ben si, initial pentru bani iar apoi pentru ca trebuie sa stie, incepe sa investigheze ce s-a intamplat in noaptea in care familia ei a fost ucisa.
Libby mi s-a parut un personaj genial, construit absolut minunat. Este depresiva, are o oarecare tendinta spre cleptomanie si ceva anxietate. II este greu sa relationeze cu oamenii si se considera o finta rea. Pentru a opri suferinta face tot ce poate sa inchida amintirile si sta departe de tot ce ii poate declansa acele amintiri, pe care le numeste "locuri intunecate". Libby se blameaza pentru multe in mod direct si in mod indirect pentru faptul ca a supravietuit.
In carte mai apar doua perspective, Ben si Patty (mama lui Libby), ambele din trecut, din ziua crimei. Patty, mama a 4 copii din care unul adolescent, cu o casnicie esuata si propietara unei ferme in prag de confiscare, are si ea o forma de depresie. Este apatica, ii este greu sa faca fata tuturor problemelor si ii este greu sa comunice cu copiii. Incearca sa evite conflictul si confruntarile si nu isi doreste decat sa doarma. Si ea se invinovateste intens pentru toate problemele pe care le are, pentru ca nu isi poate creste copiii asa cum si-ar dori si pentru ca nu a reusit sa pastreze ferma parintilor ei pe linia de plutire.
Ben pe de alta parte este un adolescent de 15 ani, crescut fara tata, care se simte nedreptatit si atacat din aceasta cauza. Isi invinovateste parintii (in special mama) pentru situatia in care se afla si face tot ce poate ca sa se integreze, ca sa aiba prieteni si o viata cat mai apropiata de ce considera a fi normal. Din cauza situatiei familiei sale, Ben se simte marginalizat, ridiculizat si neinteles. Nu reuseste sa comunice cu mama sa, nu simte ca prietenii sai il inteleg si vrea sa isi gaseasca libertatea. Ii place muzica rock si i se pare interesant conceptul de satanism. Ben incearca sa gaseasca un mod de a trai viata pe care si-o doreste, de a fi fericit.
Actiunea este antrenanta, dar nu este atat de importanta incat sa nu poti observa personajele. In trecut totul se intampla pe parcursul unei zile, ziua care a precedat crimele. In prezent este vorba de cateva luni, timp in care Libby se acomodeaza cu noua situatie, are caderi si urcusuri, se indoieste de ea si de ceilalti.
Ce mi-a placut cu adevarat a fost felul in care autoarea a ilustrat problemele pe care le infrunta o persoana saraca, care este exclusa si care nu isi poate gasi locul in societate, fie ca este adult, fie ca este copil. Patty se simte judecata pentru ca ferma se afla in pragul falimentului si pentru ca nu le poate da copiilor ei nici macar strictul necesar, petru ca are nevoie constant de ajutor pentru a-si tine familia la limita supravietuirii. Ben se simte exclus si ignorat pentru ca este sarac si nu-si permite nici macar minimul pe care si-l permit ceilalti. Se simte nedreptatit deoarece lipsa banilor il opresc sa aiba ceea ce isi doreste. Oamenii saraci sunt tinte usoare pentru ca puterea lor de a se apara este redusa din cauza lipsei resurselor. Si te intrebi cate asemenea cazuri exista in realitate si cate vieti au luat o turnura proasta din cauza faptului ca, de cele mai multe ori, saracii nu au aceleasi oportunitati ca ceilalti.
Cartea este interesanta din punct de vedere al actiunii, dar geniala din punct de vedere al personajelor, a felului in care sunt construite acestea. Poate ca face multe referiri la un mister si la o crima, dar este, de fapt, despre personaje care ajung sa scape din locuri intunecate.